Astăzi mi-am descoperit capacitatea de a trece rapid de la o stare la alta: de la râs isteric la o accentuată stare de nervozitate [cauzată de un taximetrist cretin care aproape că m-a jefuit, şi pe deasupra nu m-a dus unde trebuia, păcat că am observat prea târziu] şi la depresie acută [nu e plăcut să plonjezi în zăpadă la Universitate. Cei care mă cunoaşteţi, prefăceţi-vă că nu aţi citit asta].
Ca încheiere pentru această scurtă postare care nu cuprinde absolut nimic mai...profund, spun doar că oscilaţiile mele m-au făcut să cred că sunt puţin...anormală. Dar până la urmă cine poate defini normalitatea?
Nu mi se pare ceva anormal. Cred ca fiecare din noi putem trece de la o stare la alta usor.. depinde de circumstante.
RăspundețiȘtergereSi ca tot ai adus vorba.. astept ceva mai profund;))