Ia-ți zborul! (V)

"Vrei libertate, vrei să pleci...Copil prostuț și nerecunoscător! Ți-e dor de amintirile tale, îți plăcea să suferi! Te făcea mai...mai cum? Mai interesantă? Mai misterioasă, poate? Ce mister? Era atât de evident! Iubeai, nu erai iubită. Acum s-a întors roata și ai ajuns exact ca el. Vei ajunge singură, și așa va ajunge și el. Sau poate exact asta vrei? Să vă consolați unul pe altul? Asta e singura ta cale? Tot naivă ai ramas, și ți-au rămas cicatrice pe care nu pot sa le vindec...

Și până la urmă, de ce te agăți cu atâta disperare de el? El nu-ți iubea părul negru, deși își rătăcea degetele prin el... El doar îți ironiza gesturile copilărești pe care eu le iubesc atât de mult. El nu-ți iubea mâinile mici și subțiri, și nici zâmbetul, fie el dulce sau sarcastic. El nu se pierdea în ochii tăi, și nici vocea tremuratoare pe care mie nu mi-ai arătat-o niciodată n-o iubea... Eu nu te fac să tremuri. Eu nu te fac să-ți pierzi cuvintele... Dar eu nici nu te fac să suferi. Câți nori, câte ploi, câte furtuni ți-a adus el? De câte ori ai adormit plângând? De câte ori l-ai urât din toata inima pentru minciunile pe care ți le-a spus? De câte ori nu te-a durut?

Poftim cheia. Ți-o dau, dacă o vrei. Deschide ușa și ia-ți zborul, vrabie nestatornică, și rătăcește în jurul lumii, caută-l, găsește-l, convinge-te că lângă el nu vei găsi cer senin și caută-ți un colțișor uitat de lume, unde să adormi din nou plângând.

Uită de mine, dacă asta vrei, dar ți se vor redeschide rănile și te vei întoarce la colivia ta, colivie aurită, dar cu ușile închise! Și atunci îți vei căuta alt bun samaritean, și-i vei sta alături până când ți se vor vindeca aripile frânte. Dar dorul de ducă va începe iar să te sufoce, și iar îți vei cerși libertatea...
Vei umbla ca un fluture amăgitor din floare-n floare, și-ți vei vindeca rănile între petalele nefericiților trandafiri pe care-i vei întâlni, apoi te vei arunca iar în căutarea aceluiași crin al cărui polen îți va îngreuna aripile, făcându-te să cazi iar și iar...

Descuie lacătul și zbori, vrabie nestatornică! Eu voi închide ușa-n urma ta."